Daca vrei sa faci ceva cu adevarat, vei gasi o cale. Daca nu vrei, cu siguranta vei gasi o scuza. (Frank Banks)

miercuri, 28 martie 2012

Potential.. sau lipsa lui

Ce inseamna potential?
Fie in sport, in viata de zi cu zi sau chiar in afaceri ne intalnim cu acest cuvant, POTENTIAL.
Cum se manifesta acest potential si cum il cunatificam?
In sport, cu ajutorul unor echipamente sofisticate care ne masoara capacitatea de efort, capacitatea pulmonara, nivelul de acid lactic acumulat in urma unui efort, ritmul cardiac sau compozitia muschilor putem estima viitorul nostru sportiv, dar nu vom putea niciodata sa afirmam pe deplin ca "acesta este pragul maxim pe care il putem atinge" si acest lucru ar trebui sa ne bucure. 
Pentru alergatori e clar ce inseamna potential. Sa zicem ca eu as avea potentialul sa alerg candva un maraton sub 3 ore. Acest sub 3 ore se bazeaza pe ce pot face acum, cu speranta ca prin antrenament, disciplina, multa munca si rabdare voi putea ajunge sa imi ating limitele.
In momentul de fata, e ca si cum as zice ca am potentialul sa cant la flaut intr-un concert la Ateneu.

Asa ca, pentru mine cel putin, potentialul nu reprezinta nimic. Este zero barat. Singurul lucru care ma defineste ca alergator este alergarea de saptamana trecuta, cea de ieri, intr-un cuvant antrenamentul pe care il fac acum. Ce vreau sau ce sper eu sa fac este o alta mancare de peste. Pot sa zic ca sunt talentat (desi nu sunt), pot sa zic ca aspir spre lucruri marete, dar niciodata nu o sa ating acest potential cu antrenamentul de azi. Am facut primul pas. De fapt micii pasi. Acei mici pasi care te duc, sau nu, spre urmatorii si care pot porni o avalansa. Toate calculatoarele si programele din lume nu o sa poata sa prezica de ce sunt eu in stare saptamana viitoare sau la maratonul de la Paris sau peste 1 an de acum inainte.
Ce inteleg eu despre mine este ca antrenamentul fizic are un rol major mai ales in evidentierea unui potential destul de indepartat si relativ, dar ca partea mentala si determinarea au un rol mult mai important in atingerea acestui potential.
Treaba cu potentialul meu este ca sunt convins ca nu o sa il ating vreodata pentru ca desi pasii sunt facuti si sunt constanti, totusi sunt prea mici.
Potentialul este ceea ce am facut nu ceea ce vreau sa fac si apare impreuna cu dorinta de a fi mai bun, de a da tot ce poti si de a visa ca intr-o zi vei fi acolo sus. 
El trebuie doar confirmat la linia de sosire. Eu mi-am atins deja potentialul. Acum o luna, acum o saptamana, ieri, astazi si poate il ating si saptamana viitoare.

Potentialul meu de amator este nelimitat.
read more "Potential.. sau lipsa lui"

luni, 26 martie 2012

Countdown- saptamana 4

Sunt foarte incapatanat. Stiam de mult, dar saptamana trecuta a reconfirmat acest lucru.
Dupa 4 zile de frectii, injectii, Nurofen, Aspirina, ceai si transpirat ca un cal de curse, cand tocmai imi revenam dupa raceala de acum doua saptamani, dupa planuri ca stau mai linistit saptamana asta, pana la urma am scos si untul din mine.
De ce sunt incapatanat?
Pai de cand ma stiu, cand mi-am pus mintea sa fac ceva, prost, bun sau rau, am facut de parca imi era viata in joc.
In scoala primara am vrut sa fiu comandant de detasament, si am reusit sa fiu...asa vreo 2 luni, pana mi-au luat epoletii ca am spart capul unui coleg impingandu-l pe scari ca nu vroia sa se alinieze.
In facultate si chiar dupa terminare, imi placea sa ma joc online, World of Warcraft. Am fost "guild leaderul" uneia din cele mai bune "guilde" din Europa. Dupa 5 ani, m-am lasat. Manca prea mult timp si nu mai producea nimic util in afara de nervi si timp consumat aiurea.
Acum, cu alergarea inca sunt la inceput, dar dupa saptamana trecuta e clar ca nu sunt pe treaba mea.
Luni eram racit asa ca am facut o mare...pauza.
Marti am zis sa trag usor si am alergat 10 kilometri in 52 minute. Greu, foarte greu. Ultimii 3 kilometri am crezut ca o sa iau foc.
Miercuri, planul era sa alerg tot usor, asa vreo 5-6 kilometri. Am facut 4 intervale de 1600m cu ritm de 4:22min/km-4:30min/km. In total 10 kilometri.
Joi am tras 13 kilometri in Carol dintre care 10 kilometri cu ritm de 4:45min/km. 
Vineri am alergat 10 kilometri. 
Si a venit sambata. Era planuita o alergare de 24 kilometri dar dimineata am decis sa alerg 35 kilometri, ultima tura peste 30 kilometri inainte de maratonul de la Paris.
Nu m-am pregatit cum trebuie. Nici nu era in plan o alergare asa lunga. Nu am dat atentie hidratarii si nici nutritiei asa ca am plecat sa zic asa deja pe rosu, si fara prea mari provizii la mine.
Doar un litru de apa si 2 batoane Isostar. A fost binisor pana la kilometrul 22, cand planuiam sa trag un temp de 8-10 kilometri la ritmul de maraton. La kilometrul 24 mi s-a taiat imaginea. Nu stiu daca a fost din cauza caldurii excesive, a hidratarii si alimentatiei slabe din ultimele zile sau din cauza ca am fost racit si inca eram in convalescenta. Clar e ca eram terminat. Am zis sa maninc un baton si sa merg 300 de metri, poate imi revin. Si parca mi-am revenit un pic. Incoltea in mintea mea gandul sa plec acasa. Lasa ca sunt buni si 25 de kilometri. 
Cand am vazut ca imi revin am inceput din nou sa alerg, dar dupa 3 kilometri iar ma simtit cum imi vine rau. Apa nu mai aveam si ca un facut, pentru prima oara am uitat sa iau bani la mine. Eram pe undeva pe la urcarea spre Piata Sudului. Am intrat in 2 magazine, dar vanzatoarele nu au vrut sa imi dea nici macar un pahar cu apa. Ca nu au, ca de unde sa stie ele ca mai vin inapoi sa le dau banii, diverse. Simteam transpiratia amestecata cu sare pe sprancene si injuram in gand. Pentru 2 lei nu au vrut sa imi dea o sticla cu apa. Pana la urma am mai facut o pauza de mers pana am ajuns aproape in varful pantei. De acolo mai aveam 5 kilometri. 
Am strans din dinti si desi puteam sa o scurtez sa ajung acasa cu 32 de kilometri la bord, mi-am zis ca am pornit sa fac 35 si chiar daca ma tarasc tot ii fac. 
Toata tura pana la urma a durat 3 ore si 20 minute iar ultimul kilometru am tras mai tare, cu gandul la o bere rece.
Am ajuns acasa frant. 

Nu mai eram in stare de nimic si totusi cumva am reusit sa merg si la cumparaturi cu Elena.
In total 78 kilometri si o saptamana destul de tensionata. 
Duminica, ca tot va povesteam de incapatanare, am zis ca tot e frumos afara si Jolie ar merita o plimbare relaxanta prin parc. 
Am umflat-o, am pipait-o sa vad ca e in regula dupa 5 luni in care doar ne-am privit, m-am urcat pe ea si dai bice. In loc de parc am luat-o spre Oltenita. 
Si dai si trage. In doua ore am facut 50 de kilometri FIX, adica 25km/h. Astazi imi simt gambele grele dar sunt impacat cu gandul ca am reusit sa termin o alergare extrem de grea in conditii destul de aspre, fara hidratare buna si fara pregatire in prealabil si a doua zi am mai pedalat inca 50 de kilometri.
Aaaa, m-am intins la vorba si am uitat sa va reamintesc cine este Jolie. E cursiera mea.

Incepe recuperarea. Pe bune.
read more "Countdown- saptamana 4"

joi, 22 martie 2012

Competitii 2012

Dupa mai multe discutii cu sotia, i-am zis ca o sa fac lista care sa aiba toate evenimentele la care vreau sa particip anul acesta.
Cred ca o sa aiba un mic soc, dar stiu ca ma iubeste si o sa treaca cu vederea si de data asta.
Bineinteles ca pot sa apara modificari, iar aceste modificari vor fi cel mai probabil in minus.
Am ales evenimentele care sa aiba legatura cat de cat cu antrenamentul pentru Ironman.

Certitudine participare
Data competitie
Competitie
Tip competitie
Localitate
Costuri
DA
15 aprilie 2012
Maraton de sosea
Paris
xxxx...deja platite
DA
22 aprilie 2012
Stafeta cu familia
Cluj
posibil cazare
DA
5 mai 2012
Maraton montan
Bran
80 RON+drum+cazare 1 noapte
Posibil
26 mai 2012
100 km bicicleta sosea
Ploiesti
Inscriere
+benzina drum
DA
3 iunie 2012
Semimaraton
Bucuresti
Inscriere
DA
9 iunie 2012
Semimaraton
Transfagarasan
150 RON inscriere+benzina drum
Posibil
7 iulie 2012
1 km inot - 25 km bicicleta MTB - 8 km alergare cross
Targu Mures
Inscriere
+drum
Alegere intre Saint Ana si Transalpina RUN
14 iulie 2012

900 m inot - 23.km bicicleta MTB - 6.2 km alergare
Baile Tusnad
75 RON pana pe 15 iunie + drum+cazare 1 noapte+ 50 RON inchiriat MTB
Alegere intre Saint Ana si Transalpina RUN
22 iulie 2012
Maratonul transalpin
26 km alergare
Obarsia Lotrului
Inscriere gratuita
benzina+cazare 1 noapte
DA
5 august 2012
Inot 1km; ciclism 30 km; alergare 9 km
Sf. Gheorghe
60 RON pana la 1 iulie
+cazare 1 noapte+drum
DA
25 august 2012
700 m inot - 17 km bicicleta - 6 km alergare
Bucuresti
Inscriere
DA
9 septembrie 2012
1.5km inot, 40km bicicleta (sosea 5ture a 8Km), 10km alergare pe deluri cu diferenta de nivel 200m
Medias
80 RON (inscrierea incepe pe 1 Iulie)
+benzina+cazare 1 noapte
Posibil
15 septembrie 2012
Campionat Naţional şi Triathlon Challenge, Mamaia
Inca nu se stie
Mamaia
Inscriere
+benzina drum
DA
30 septembrie 2012
Maraton sosea
Berlin
xxxx..deja platite
Posibil
Fie Bucuresti fie Craiului
6 octombrie 2012
Maraton montan
Zarnesti
Inscriere
+benzina
+cazare 1 noapte
Posibil
Fie Bucuresti fie Craiului
7 octombrie 2012
Maraton de sosea
Bucuresti
Inscriere

Pe calendar apar cam asa:
 
Voi ce ziceti sunt multe?
read more "Competitii 2012"

luni, 19 martie 2012

Countdown- saptamana 5

Inceputul de saptamana a fost acelasi ca in ultimele 4 luni. 
Luni, o alergare usoara de 8 kilometri.
Marti in schimb am avut un atrenament foarte greu cu 10 kilometri din care 8 intervale de 800 de metri. Trebuia sa alerg la ritm de 4:22min/km. Eu ca un zmeu, "care sunt", am zis sa trag tare si am alergat 8 intervale cu ritm intre 4:04min/km si 4:13min/km. Cum am alergat vedeti aici.
Miercuri am avut o cearta cu gamba dreapta. Era destul de rigida si nu vroia nici chip sa isi dea drumul. Am masat-o, am rugat-o si pana la urma dupa 4 kilometri de alergat si-a revenit. Am alergat tot 8 kilometri.
Joi am dat o fuga pana in Carol. Una asa tot de 8 kilometri.
A doua zi dimineata am simitit ca am o problema. Am fost apatic toata ziua. Seara dupa cei 8 kilometri, am inceput sa tremur si sa imi clantane dintii. Atunci a fost clar ca sunt racit.
Sambata dimineata eram pornit sa alerg cei 24 kilometri, si probabil ca i-as fi alergat sontac, sontac daca nu avem o problema la Matiz.
M-am trezit la 8. Am mancat, am baut 2 pahare mari de apa, am stat o ora sa se aseze bine micul dejun, m-am echipat si cum Elena vroia sa scoata Matizul un pic, ca nu il mai scosese de 1 luna, am zis sa il pornesc eu sa dau repede o tura printre blocuri, asa sa fiu sigur ca nu sunt blocate placutele de frana sau ca nu are alte probleme minore. Nici prin cap nu-mi trecea ca nu o sa porneasca. 
Ce faceam eu, racit fiind, sambata dimineata? Impingeam la Matiz si speram sa reusesc sa il pornesc. Am dat o tura de bloc dar nu a vrut si pace. Eram ca Stan si Bran. Elena in masina si eu impingand, ii dadeam indicatii cum sa incerce sa porneasca. Pana la urma am chemat un prieten sa ma ajute sa tractez mortaciunea pana la un service si dupa 200 de metri de tractat si-a dat drumul. A pornit si apoi nu a mai avut nici o problema. Am fost si la service sa vedem ce are. Mi-au luat 35 ron si mi-au spus ca nu are nimic. Minunat. Jumatate de zi irosita. Cand am terminat cu Matizul, eram transpirat de la impins si aveam frisoane. Am renuntat pentru prima oara in 4 luni de zile la o alergare. Nici ieri si nici azi nu am alergat, asa ca am 3 zile consecutive de pauza totala, dar incep sa imi revin dupa un weekend petrecut sub plapuma.
Mai bine sa ajung sanatos la maraton, decat sa trag acum si sa dau in alte probleme.
Asa ca ma consolez ca am facut o sesiune de alergare foarte buna saptamana asta si...cam atat. In total 42 de kilometri.
Azi am facut o reconfigurare a programului. Sper ca maine sunt in stare sa alerg. Refac saptamana asta, dar fara tempouri care sa ma solicite foarte tare, termin saptamana cu  alergarea restanta de 24 de kilometri si saptamana viitoare bag ultima tura lunga de 35 de kilometri. 
O scot eu la cap cumva.

Si mai e ceva: felicitari celor ce au participat la maratonul din Roma, in special lui Radu si Mihaelei pentru primul lor maraton de sosea. Hai ziceti ca nu v-a placut...
read more "Countdown- saptamana 5"

vineri, 16 martie 2012

Adaptari la antrenament

Pana acum am aratat doar cum sunt antrenamentele mele. Mai important este de fapt ce se schimba in urma acestor antrenamente.
In primul rand se schimba rata de transport a oxigenului spre muschi si impreuna cu aceasta se schimba si nivelul la care muschii nu mai reusesc sa asimileze acidul lactic produs in urma exercitiului fizic prelungit.
Cresterea nivelului de oxigen consumat adica VO2max la o persoana sedentara este destul de mare in prima luna de antrenament, aceasta imbunatatire aparand pe fondul unui volum mai mare de sange pompat de inima. VO2max continua sa creasca cateva luni, iar la incepatori cum sunt eu, poate sa creasca si cu 20%. Inima deasemenea isi mareste cavitatea ventriculara si raportul de pompare. Puteti citi mai multe aici
De remarcat ca VO2max creste exponential in primele luni de antrenament iar apoi ajunge la un maxim care se plafoneaza. Chiar si dupa 2-3 ani de antrenament, VO2max se va pastra intr-o plaja corespunzatoare plafonului maxim atins in primele luni de antrenament.
VO2 (consumul de oxigen) depinde de frecvenţa cardiacă sau alura ventriculară (AV), de volumul bătaie cardiaca (Vb), de conţinutul de oxigen al sângelui arterial (CaO2) şi de capacitatea de extracţie a oxigenului la nivel tisular (CaO2 – CvO2). Deci de unde vine de la an la an performanta crescuta?
Impreuna cu cresterea VO2max datorita adaptarilor cardiovasculare, la nivelul muschilor picioarelor se petrece o altfel de adaptare la fel de importanta, daca nu mai importanta decat VO2max.
Pentru o persoana neantrenata nivelul la care acidul lactic incepe sa se adune in sange este aproape de 60% din VO2max adica pe undeva pe la 60% din 3.5litri/min, deci 2.1litri/min. Cu alte cuvinte 2.1 litri/min este cantitatea maxima de oxigen folosita la efort sustinut. Daca ar incerca sa alerge cu o viteza mai mare, nevoia crescuta de oxigen ar obliga inima sa pompeze mai mult sange, iar in consecinta va obosi mai repede. Dupa mai mult timp de antrenament sustinut, se observa ca inima incepe sa pompeze mai mult sange si cantitatea de oxigen transportata creste. Oxigenul ajuns la muschi este folosit mai eficient iar numarul de mitocondrii( uzina care produce energie in muschi) creste. Numarul de vase capilare creste, muschii incep sa foloseasca mai multa grasime pentru crearea de energie celulara, iar dupa glicogenul metabolizat ramane mai putin acid lactic. Rezultatul acestor adaptari este ca pragul la care acidul lactic incepe sa se acumuleze in muschi, incepe sa creasca. Dupa 6-8 luni de antrenamente, pe langa nivelul marit al VO2max, acest prag la care acidul lactic se acumuleaza in muschi creste de la 60%VO2max la 70%. Asta inseamna o crestere de la 2.1litri/min la 2.8litri/min. Desi VO2max ajunge la un maxim destul de repede, pragul la care acidul lactic se acumuleaza in muschi continua sa creasca o perioada mult mai mare, desi la un ritm destul de incet dupa primii 3 ani de antrenamente. (Coyle et al. 1991). La mine, pragul lactic era la inceput undeva pe la 6 minute si 20 secunde pe kilometru( adica la acest ritm puteam sa alerg aproximativ o ora) pe cand acum acest ritm a ajuns la 4 minute si 33 secunde pe kilometru.
Este important de remarcat ca nivelul de conditie fizica si adaptarile fiziologice specifice alergarii nu se transmit imediat catre inot si bicicleta (fapt pe care l-am remarcat pe pielea mea). La primul meu triatlon, la alergare am fost acceptabil, la inot am fost foarte slab cu toate ca acum 10 ani cand inotam cat de cat bine nu eram atat de antrenat.
Asa ca trecem la eficienta. 

Impreuna cu VO2max si pragul la care incepe sa se acumuleze acid lactic, eficienta este un alt factor foarte important care creste impreuna cu antrenamentul. De fapt inseamna sa faci mai mult, respectiv sa alergi, inoti, pedalezi mai mult cu aceleasi resurse sau cu resurse mai putine. Este definita ca raportul dintre lucru mecanic si metabolism. In sporturi foarte tehnice cum ar fi inotul, eficienta se bazeaza foarte mult pe tehnica si executie iar diferenta intre incepatori si elite este foarte mare, pe cand la alergat diferenta intre incepatori si elite se bazeaza pe adaptarea corpului la efort si transformarea muschilor astfel incat corpul sa reformeze mai multa fibra lunga.
Mai jos se poate vedea raportul dintre VO2max, pragul lactic si eficienta, raport bazat pe un antrenament cursiv si neintrerupt pe o perioada de 4 ani la atleti din clasa medie si care au ca antrenament principal alergarea.
Cresterea VO2max, a pragului lactic si a eficientei
 Se observa ca eficienta are cea mai mica panta de crestere, dar aceasta continua sa creasca chiar si dupa 4 ani de antrenament. VO2max are o panta de crestere abrupta dar se plafoneaza dupa aproximativ 6 luni iar pragul lactic are o crestere foarte abrupta si continua sa creasca aproximativ 3 ani. Rata de crestere este variabila si specifica fiecarui individ in parte, dar in linii mari raportul dintre cele trei se pastreaza.
Referinte:

Better Training for Distance Runners by Martin and Coe,
Wikipedia 
read more "Adaptari la antrenament"

marți, 13 martie 2012

Countdown- saptamana 6



Certificatul medical pentru Paris e gata. Saptamana viitoare mai am ultima alergare peste 30 kilometri apoi 3 saptamani de odihna activa in care o sa reduc antrenamentul cu 30%-40%.
Dupa primul triatlon a fost un haos. Luni ma dureau muschii de deasupra genunchilor. Am alergat usor 8 kilometri.
Marti cand am vazut ce era scris pe foaia de antrenament mi-am zis ca o sa fie primul antrenament pe anul acesta pe care nu o sa reusesc sa il fac. Aveam 15 kilometri la ritm de 4 minute si 53 secunde si 19 kilometri in total.
A fost ultima zi pe banda. Am inceput timid cu 2 kilometri de incalzire si parca nu ma mai durea asa tare gamba stanga asa ca am bagat viteza. Dupa 10 kilometri ma simteam tot bine, doar ca se adunasera in spatele meu vreo 3 persoane care, daca la inceput m-au intrebat cat mai am, apoi se uitau sa vada cat rezist sa alerg asa. Am rezistat tot antrenamentul.
O luna de alergat pe banda, 327 kilometri, 110 lei. Asta inseamna 0,33 lei/kilometru. Mult mai ieftin decat taxiul, si daca mai pun si dusul...
Miercuri a fost iar o zi usoara, singura diferenta fata de luni a fost ca am alergat afara dupa o luna de hamstereala si  ritmul a fost undeva mai sus decat ma asteptam.
E fantastic sa alergi afara dupa o luna de banda. Simti prin toti porii aerul primavaratic, curat si rece care te imbie la alergat sau macar la o plimbare mai lunga prin parcul ce se dezmorteste incet si se scutura de vesmantul alb. Pe banda e prea monoton, prea constant si parca uneori te trage dupa ea fie ca ai chef sau nu sa alergi. 
Joi am alergat in Carol si am fost bucuros sa vad ca aleile sunt curatate de zapada. Cele patru ture exterioare si alergarea prin Tineretului au totalizat 13 kilometri. 
Vineri am avut o mica dilema. Urma sa plecam acasa la Slatina si mai aveam de schimbat o scurgere stricata la o chiuveta tocmai in Titan asa ca aveam doua optiuni. Fie sa alerg vineri, sa ma duc sa repar chiuveta tot vineri si sa plecam sambata dimineata, fie sa alerg sambata dimineata si sa plecam pe la pranz. Eu am ales a 3-a optiune. Sa alerg vineri, sa repar chiveta vineri si sa plecam tot vineri. Asa ca am plecat un pic mai devreme de la serviciu si am alergat cei 32 de kilometri, care de fapt au fost 33 kilometri pana la urma. M-am simtit foarte bine desi am baut doar un litru de apa. Am aproximat prost distanta si cei 32 de kilometri s-au terminat in parc asa ca am mai alergat inca un kilometru pana in fata blocului. Au fost 5 ture extinse de Tineretului-Vacaresti-Piata Sudului-Tineretului. 
Detalii mai jos.

Dupa alergare, mi-am pus palaria repara-tot si am mesterit la chiuveta. Inca nu am primit plangeri asa ca e de bine.
La Slatina am ajuns pe la 12 noaptea. Am vorbit un pic si ne-am bagat la somn. Am dormit dus pana la 11. Nu cred ca in ultimul timp am mai dormit asa de mult dimineata.
Sambata aveam in plan alergarea de vineri, adica 8 kilometri, dar dracusorul din minta mea mi-a zis sa alerg 10 kilometri. Si eu l-am ascultat si uite asa am facut si saptamana asta 91 kilometri si culmea e ca de abia astept ultima alergare lunga de 35 de kilometri.
Restul e home-run, sper.
Astept cu nerabdare ziua de 15 aprilie chiar daca sunt putin nelinistit.

Inca putin...si incepe antrenamentul pentru Ironman.
read more "Countdown- saptamana 6"

marți, 6 martie 2012

Countdown- saptamana 7

O saptamana de recuperare incheiata cu primul meu concurs de triatlon.
Inca ma dor muschii gambelor si muschii spatelui, dar deja ma gandesc la urmatorul triatlon. Stiu ca inca nu sunt pregatit pentru Ironman si va trebui sa muncesc foarte mult pentru acest concurs, dar la anul sper sa fac parte din familia Ironman.
Luni, la fel ca in ultimele 3 luni, a fost o zi de recuperare cu 8 kilometri alergati usor.
Marti am zis sa fac mai mult decat scria in foaia de antrenament. In loc de 5 ture de 1600, am facut 6 cu ritm de 4 minute si 20 secunde /kilometru. Total 16 kilometri. Seara am ajuns acasa si am adormit in jur de ora 21:30. Am fost rupt.
Miercuri iar am facut o recuperare de 8 kilometri.
Joi in loc sa alerg in panta am preferat sa transform cei 16 kilometri in alergare de recuperare, cu 4 kilometri la tempo de 4 minute si 26 secunde /kilometru.
Vineri a fost o mare dezamagire la sala. Planuisem 6 kilometri cu ritm usor dar cand am ajuns acolo, toate benzile erau ocupate de fete care mergeau si nici una nu avea mai mult de 2 minute de cand se apucase. Va spun eu ca fetele care merg pe banda sunt ambitioase si pot sa mearga chiar si o jumatate de ora, nu ca muschiulosii care vin, alearga sa isi dea sufletul si apoi se dau jos cu motorul supraincarcat.
Asa ca am ales sa sar peste alergarea de vineri si sa ma recuperez pentru triatlon.
Sambata a fost o alergare combinata cu mers, pedalat si inot asa ca la finalul saptamanii s-au adunat 55 kilometri de alergare, 12 kilometri de pedalat si 500 metri de inot.
Mai sunt 6 saptamani pana la Paris.

 Focus!
read more "Countdown- saptamana 7"