Anul trecut, in 2011, imi doream de la anul care acum sta sa treaca ca "2012 sa fie cel putin la fel de frumos si nebun ca 2011".
Visul din 2011 a devenit realitate in 2012. Am alergat de fiecare data in locuri noi, mi-am atins obiectivele, la Paris cu maratonul alergat in 3 ore si 26 minute, apoi cu primul maraton montan la Ecomaraton-Moeciu, prin inceputul unui nou angajament si anume triatlonul, de la care invat in fiecare zi o multime de lucruri noi atat despre mine cat si despre ce inseamna acest sport si cel mai important am alergat pentru prima oara un maraton, integral alaturi de sora mea, la Berlin.
In 2012, atat in viata profesionala cat si in cea personala, am vrut sa am obiective mari. Am avut si le-am dus la bun sfarsit pe toate chiar daca unele au fost planificate si altele nu.
Se spune ca este bine sa iti alegi obiectivele astfel incat sa fie nevoie de toata concentrarea ta sa poti sa le termini cu bine.
Pentru 2013 imi doresc sa castig toate bataliile mici, pentru ca pana la urma din aceste lucruri marunte se intampla ceva mare. Cateodata trecem cu vederea aceste lucruri marunte si stam atintiti cu privirea la culmea cea mai inalta.
Ma bucur ca am langa mine pe cineva care imi aduce aminte in fiecare zi ca pasii mici si constanti te duc departe si ca bucuriile mici iti aduc adesea cele mai multe satisfactii.
Cateodata cand inot in bazin sau cand stau pe trainer ma gandesc ca in urma cu un an si ceva nici nu visam sa ajung sa particip la un Ironman sau sa fiu tata dar in curand aceste doua lucruri vor fi realitate. Totul pare sa se intample asa repede.
Stiu ca pe amandoua le-am planificat, e adevarat ca Ironmanul se poate planifica mai in detaliu decat conceperea unui copil si ca la copil trebuie sa ai si noroc. Trebuie sa stii si la ce renunti si ce castigi si ca odata plecat pe acest drum de parinte, nu mai exista o cale de intoarcere.
Cu ironamnul este mai usor. Nu mai vrei, nu mai poti, iti pierzi motivatia, o lasi mai moale sau nu il mai faci. O sa iti fie rusine de tine dar nu o sa fie un capat de lume.
Ca parinte e altfel si e ceva care inca e un mister pentru mine. Nu stiu ce limite si ce asteptari sa am de la mine sau de la cel mic. Nu stiu nici cu ce sa incep dar sunt sigur ca nevoia o sa ma invete.
In 2013 vreau sa fiu sanatos si cu mintea limpede. De restul se pare ca s-a ocupat mosul de anul trecut.
Asta va doresc si voua si La Multi Ani!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu