Cum sa te apuci de miscare si nu numai

Multi se gandesc cum m-am gandit si eu, sa se apuce sa faca miscare.

Isi promit ca o sa se ridice de pe canapea si o sa devina cei mai supli oameni din lume. Isi promit ca nu o sa mai manince de la fast-food, ca o sa respecte orele de masa, ca o sa faca miscare in fiecare zi cel putin 30 minute. Fie ca isi propun asta de ziua lor, de anul nou sau pur si simplu se hotarasc dintr-o data, e un lucru care poate sa le schimbe viata. 

Aceasta motivare relativa se pierde pe drum. Noua banda de alergare sau abonamentul la sala facut pe un an de zile nu mai prezinta interesul de la inceput. Ce s-a schimbat?

O sa va povestesc ce s-a schimbat la mine. Acum un an si jumate la inceputul lunii Ianuarie mi-am facut si eu un abonament la sala, cu piscina , si drept sa va spun nu era un abonament ieftin. Ma hotarasem sa slabesc si mi se parea cea mai buna metoda... antrenament , apoi sauna apoi piscina. Ce mai lipsea?

Abonamentul a fost facut pe 6 luni si desi m-am tinut de el, asta a fost pentru ca imi parea mai rau de bani decat de faptul ca aveam toate conditiile si nu slabisem decat 1 kg in 5 luni de zile.

Nu aveam un scop precis .. eram mai degraba "mda... tre sa slabesc si eu asa ca ma duc la o sala".

Problema aceasta este destul de intalnita in randurile celor care vor doar sa slabeasca. Si mai rau este ca imediat dupa ce se atinge acest target persoana respectiva inceteaza activitatea fizica.

Comparand cu anul acesta in care m-am apucat de alergat prin frig, caldura, prin parc si nu la o sala cu aer conditionat, pot spune ca motivatia de a alerga un maraton ma tine in picioare. Deja nu mai este vorba de slabit, intrucat am slabit de la 87kg la 73kg in 4 luni jumatate, cu 3 lucruri aparent simple: fara paine, fara dulciuri( eram un maniac al dulciurilor) si fara mancat dupa ora 18.(asta nu imi iese totdeauna).

O alta greseala majora este faptul ca majoritatea cand incepe sa faca exercitii, sa alerge, sa tina o cura de slabire, incepe prea drastic.

Eu am avut un pic noroc ca m-am accidentat usor si am lasat-o mai moale. Putea sa fie mult mai rau si sa am o accidentare majora care sa imi taie cheful de alergat. Am avut noroc si ca am avut concediul exact cand trebuia si nu mi-am dus corpul peste limitele pe care le putea suporta. Doua saptamani de pauza au venit exact cand trebuia si mi-au dat impulsul care mi-a trebuit cand m-am intros si m-am simtit foarte bine.

In general oamenii nu pot sa depaseasca bariera in care beneficiul este mai putin important decat durerea.

Conditia fizica cere timp si la fel si slabirea. Daca vreti sa fie durabile.

Asta este din cauza societatii care in secolul vitezei ne impinge sa facem lucrurile repede, si daca se poate sa castigam maximul posibil fara sa depunem efort. Din cauza asta unii ajung sa faca niste antrenamente mult peste posibilitatea sau conditia fizica, sa nu mai zic de diete de slabire cu varza sau pilule magice. Nu exista asa ceva. Unii zic"bine ca am terminat si cu antrenamentul asta" eu zic acum " ce bine ma simt dupa antrenamentul asta".

Totul se face in timp cu rabdare si multa munca. Si mai ales trebuie sa vedem dincolo de oboseala fizica de dupa antrenament.

Factorul cheie este sa ne tinem de antrenament sau de slabire sau de orice lucru pe care il incepem.

Orice efort , oricat de mic este important in atingerea scopului propus.

Conditia fizica o sa se imbunatateasca pe parcurs si o sa vedeti ca si nivelul de intensitate o sa creasca natural. 

Incepeti incet. Aveti timp toata viata sa accelerati.

Unde mai pui ca alergatul in parc este aproape gratis. Iti elibereaza mintea si te si ajuta sa-ti dobandesti o conditie fizica cu mult mai buna decat a majoritatii.

O sa vezi cum te simti cand la 75 ani o sa ai o conditie fizica si o mentalitate mult peste majoritatea covarsitoarea a populatiei.

Ce fac eu?

Ma gandesc tot timpul la cum eram acum 4 luni si la cum sunt acuma. 

Ma gandesc cat de mult ma ajuta antrenamentele in organizarea timpului si in atingerea obiectivelor fie ele de alergare sau de la munca.

Ma ajuta sa-mi planific mai bine timpul, sa renunt la toata galagia de fond acumulata in mai bine de 10 ani.

Si la munca am observat ca tind sa fac la fel. Incep incet sa renunt la clientii care nu aduc beneficii si care imi consuma timpul si nervii. Mai bine un client mare si multumit decat 5 cu probleme si care nu aduc nimic bun companiei. E pierdere de timp si mai important de nervi. Si atat timpul cat si nervii sunt ai mei. Pe actionari ii intereseaza doar turn-overul.

Am invatat sa nu zic niciodata NU din prima. Incerc, analizez si apoi imi formez idee si ma pronunt.

Daca as fi zis nu dupa alergarea de 2.6km prima data, nu as mai fi ajuns la semimaraton la Sibiu si cu siguranta nu as fi slabit 14kg in 4 luni fara stress si fara sa fac cine stie ce cura care ma lasa fara ficat.

Cel mai important impune-ti targeturi pe care poti sa le atingi sau pe care cel putin crezi ca poti.

Fa o lista cu ce vrei sa faci si ce astepti de la actiunea respectiva. Mai bine te autodepasesti mai des decat sa te demoralizezi ca nu ajungi la target.

Sa recapitulam:

1. Defineste-ti un scop precis.
2. Fa o lista cu ce te astepti sa castigi de la scopul propus. Ex: vreau sa slabesc... beneficii: inima mai sanatoasa, nu mai gafai cand urc scarile, mananc mai sanatos..etc.
3. Fa o analiza a prioritatilor o data la 6 luni.
4. Incepe in ritmul in care te simti confortabil, o sa ai timp gramada sa iesi si din zona de confort.
5. Fi puternic mental. Nimic nu se face de azi pe maine si sa si dureze.
6. Te-ai hotarat sa faci o schimbare, tine-te de ea. Accept-o. Gaseste-ti motivatia sa continui. Nimeni nu a zis ca e usor.

Si cel mai important:

Be safe!