A trecut si saptamana 14 de antrenament. Ma indrept repede catre saptamana 13 si parca as vrea sa mai stau un pic sa imi trag sufletul. A fost o saptamana care nu promitea nimic in afara de ziua cu alergarea de 29 kilometri.
Luni a fost o zi normala de recuperare de 8 kilometri pe tura mea obisnuita in jurul Tineretului si apoi la Piata Sudului si spre casa. Dupa weekend eram nerabdator sa alerg si mai ales ca saptamana precedenta fusese usoara( cu 20 kilometri de alergare lunga Sambata) am zis sa trag un pic mai tare. Si am tras toata saptamana din cauza alergarii de luni.
Marti am avut alergarea de viteza. 10 kilometri, din care 3 kilometri de incalzire, 4 ture de 800 metri la ritm de 4:10min/km si restul ca sa fac tura completa. Trebuia sa le alerg la ritm de 4:22min/km dar am calculat prost si mi-au iesit destul de nasol. La ultima tura de 800 de metri mi-a venit sa vomit de la efort. Nu e pregatit corpul pentru asa ceva. Eu credeam ca turele de 1600 metri sunt nasoale. Deja tind sa imi schimb parerea. Faza e ca la 800 de metri parca vreau sa trag mai tare ca stiu ca sunt 800 de metri si ajung la punctul cand efortul e prea mare. Vedem data viitoare.
Miercuri a fost chiar recuperare cu 8 kilometri alergati mai usor ca de obicei. Zilele de luni si marti m-au obosit fizic destul de tare. Noroc ca am psihic puternic:).
Joi au urmat 11 kilometri de dealuri in Carol. Parca imi mai trecuse oboseala asa ca am fortat un pic si mi-am schimbat si modul de a face turele si am ales dealul mai abrupt pentru urcare. 57 minute pe 11 kilometri. Destul de bine zic eu.
Vineri a fost un fel de struto-camila. Am alergat primul kilometru destul de usor si apoi m-am tinut de un tip pe care e prima data cand il vad pe traseul meu normal. Ce imi mai plac oamenii astia care isi pun mintea cu nebunii. Am mers in spatele lui si l-am fortat sa alerge la ritmul meu. Si el era al dracului de ambitios. Cand am ajuns cu la urcarea spre Piata Sudului deja ii auzeam respiratia sacadata. Dar nu s-a lasat pana sus si cand am ajuns la benzinarie in varful dealului s-a oprit si mi-a zis "gata nu mai pot". Am tras de el un pic si a pornit din nou. Il cheama Costin si s-a apucat sa alerge din noiembrie. Vrea sa slabeasca. Eu i-am zis ca intai trebuie sa isi cladeasca o baza si apoi sa alerge 6-7 kilometri dintr-o data. A dat din cap si a ramas pana la urma in spate sa isi traga sufletul. Ma gandeam in timp de alergam ca nu ar fi trebuit sa il fortez asa. Poate l-am demoralizat si se lasa de alergat. Acum deja e prea tarziu. Daca are vointa o sa continue, daca nu...
Sambata am alergat 29 kilometri. O parte(adica 9 kilometri) in Tineretului cu echipa Florentinei, apoi am continuat cu Gabi in Carol, am facut 3 ture de parc si apoi am luat-o spre Unirii. Am alergat cu el pana am facut 22 kilometri. Dupa asta am continuat singur inapoi spre Timpuri Noi si din nou spre Piata Sudului pe Vacaresti. Per total a fost o tura buna si multumesc participantilor. A fost mai usoara cu ei alaturi.
Concluzia este ca organismul meu poate sa duca mai mult dar din nou am inceput sa adorm inainte de 22. Cateodata stau la un film si...bang adormit. Ramane Puiu blocata cand ma vede. Vorbeste cu mine si eu nimic. Asta e Puiule, performanta cere sacrificii.
Simt cum se apropie ora de culcare.
Salutare si ne vedem saptamana urmatoare.
multa bafta! :)
RăspundețiȘtergereMultumesc mult Rosemarie. Imi este frica de un singur lucru. Sa nu ma accidentez.
RăspundețiȘtergereApropo, frumoase aventuri ai avut in 2011.