Saptamana trecuta am inceput antrenamentul efectiv pentru Paris.Luni am alergat in Slatina 8 kilometri pe baraj si apoi prin padure. M-am inamolit, am derapat, am tipat la cainii ce pazeau balastiera de la Slatioara dar per total a fost o alergare placuta. Mi-am adus aminte de zilele cand cutreieram padurea, cand ma duceam la Olt pe ascuns si cand mai saream cate un gard la furat de cirese.
Marti a fost ziua de alergare cu tempo. 11 kilometri din care 5 kilometri alergati la 4:40min/km. Am apelat la mp3-ul Elenei si totul a mers destul de bine.
Miercuri au fost 8 kilometri de alergare destul de anosta. Chiar nu s-a intamplat nimic. Nici cainii de la Piata Sudului nu erau la datorie.
Joi am alergat 11 kilometri prin Carol pentru alergare pe plan inclinat. Imi aduc aminte ca primele alergari prin Carol au fost un chin. Cand ajungeam aproape de final simteam ca explodez. Acum a fost lejer, chiar daca am alergat destul de repede.
Vineri am alergat iar 8 kilometri dar de data asta si cainii si tigancile de "companie" erau la posturile lor. Am avut alai pe toata urcarea spre Piata Sudului. Bun impuls.
Sambata am avut alergarea lunga de 26 kilometri. Dupa primul kilometru m-am intalnit cu Florentina. Ea tocmai termina alergarea ei de 30 de kilometri, asa ca mai sunt nebuni care alearga pe 31 decembrie. Am alergat cu ea sa isi termine tura si apoi am continuat impreuna cu prietenul meu mp3-ul. Am alergat doua ture mari de Tineretului-Piata Sudului si apoi m-am plictisit si am luat-o spre Unirii, apoi spre mitropolie si am urcat inapoi spre Tineretului dar pe langa Carol.
Cand am inceput sa alerg spre Unirii mai aveam de alergat 10 kilometri. Am zis ca nu ma mai uit la ceas decat cand ajung in fata blocului. Am aproximat in minus cu 300 de metri si ca urmare am alergat ultimii 300 de metri cu un ritm de 4:30min/km.
Stiu ca pentru unii 72 kilometri intr-o saptamana nu prea inseamna mare lucru, dar pentru mine zi de zi sa alerg cel putin 8 kilometri inseamna enorm.
Nu a fost nici greu si nici usor. Dar acum sunt doar la inceput.
Acum cand scriu deja am facut si alergarea de tempo pe saptamana asta. A fost destul de grea. Dar asta in saptamana 15.
Am invatat ca trebuie sa las alergarile usoare sa fie usoare si pe cele grele sa fie grele. Altfel ajung ca azi.
Sa-mi iasa ochii.
Sa-mi iasa ochii.
Salutari si pe saptamana viitoare.
Mama cata determinare, eu de o luna de cand teoretic ar fi trebuit sa incep antrenamentele nu am reusit sa ma motivez sa ies la vre-o alergare mai lunga.
RăspundețiȘtergereLasa ca in timp ce eu alergam prin parc tu erai in Fagaras. Tot antrenament se numeste. Doar ca nu sistematic si cu target precis.
RăspundețiȘtergereLa cum a fost vremea anul asta, era pacat sa nu alerg.