Primul meu triatlon -Winter Trichallenge Izvorani

Dupa raportul de test pentru triatlon, vine si adevarul gol-golut.  
Poze mai multe aici.

Vineri seara destul de nervos si emotionat.
Sambata dimineata impreuna cu Elena-sotia, Marius si Elena-sora mea am plecat spre Izvorani, locul unde s-a desfasurat primul triatlon din 2012 numit Winter Trichallenge si asta pe buna dreptate.

Am vrut sa imi aleg bicicleta din imagine dar era deja rezervata pentru un pusti asa ca m-am ales cu o bicicleta numita Storm. Dupa emotiile de vineri, m-am relaxat foarte repede la fata locului, am intrat in atmosfera de concurs, mi-am pregatit punga cu obiectele necesare alergarii si inotului(casti si ochelari de inot), am dat o tura complexului olimpic sa ma incalzesc un pic si am facut o poza cu prietenii din Ro Club Maraton. Au participat si ei la proba stafeta si chiar au castigat-o. De fapt sotia a facut poza si de cand face poze pe la concursuri a inceput sa isi imbunatateasca tehnica. Nu mai face poze jumatate-de-cap.

De la stanga: Vlad Victor, Oana Badea, Gabriel Solomon, eu, Marius, Elena-sora mea

A urmat sedinta tehnica, apoi niste intrebari de prost gust(gen.. Da' o casca de bicicleta in plus nu aveti sau putem sa o taiem prin padure?..etc) venite din partea clownilor Oreste si Mircea Badea. Dar sa trecem peste, ca ne-am obisnuit cu ei.

Startul a fost putin intarziat din cauza arcadei Isostar care se tot desumfla si trebuia sustinuta. 
 S-a plecat destul de repede iar pe alocuri erau presarate balti de toata frumusetea cu un coctail de apa, gheata si namol. Dupa 200 de metri eram toti uzi fleasca. Am incercat sa fiu in plutonul fruntas dar dupa 2 kilometri am ramas in ritmul meu de 4 minute si 30 secunde/kilometru. S-a alergat mult si in coloana pe unde era zapada peste glezne si nu era facuta poteca asa ca in final dupa alergare aveam facuti 6 kilometri si 700 de metri pana in zona de tranzitie, cu un timp de 29 minute si 55 de secunde. Aproximativ cum am crezut ca o sa alerg. Pe alocuri am mai incetinit si recunosc ca puteam sa trag si mai tare, dar asta ramane pe data viitoare.

 Daca alergarea a fost cum a fost, cand am ajuns in tranzitie sa imi iau bicicleta si sa incep tura de 12 kilometri, parca nimic nu imi mai iesea. Sacul unde aveam toate lucrurile parca nu mai vroia sa se deschida. Manusile nu mai ieseau din maini si nici nu mai reuseam sa imi pun casca pe cap. A parut o vesnicie, dar de fapt cred ca au fost sub 3 minute.

Tura de bicicleta a fost haioasa. Namol, balti inghetate, sleauri lasate de automobile prin zapada pana peste glezna, gheata, si dupa 3 kilometri un impins sanatos la bicicleta prin zapada afanata. Nu stiu daca a fost cineva care sa mearga cei 1.2 kilometri de zapada pe bicicleta. Unii o carau in spate, altii alergau pe langa ea, unii(EU) incercau sa alerge pe langa ea, dar erau loviti de pedale si renuntau sa alerge si colac peste pupaza in tura 2 mi-a cazut si lantul. Ce am mai injurat. Bine ca am rezolvat repede cu o creanga. Dar am pierdut si aici vreo 3 minute. 

Dupa 8 kilometri de bicicleta eram ca un castravete murat, si nu asa oricum, in apa scursa din zapada care s-a topit si s-a adunat in baltile prin care treceam noi cu bicicletele. Aproape de sfarsit inghetasem asa rau ca nu-mi mai simteam degetele picioarelor. Aspteptam cu nerabdare inotul in bazin.

Bicicleta in total mi-a luat pentru cei 12 kilometri aproximativ 52 minute.

Daca la alergare m-au depasit doar 2-3 concurenti, unul dintre ei fiind Tudor Butu, la bicicleta cred ca m-au luat vreo 8 oameni. 

 In tranzitia de la inot am pierdut cel mai mult timp chiar daca am avut un ajutor de nadejde. Pana m-am invartit eu, apoi pana am gasit loc la vestiar, dezbracarea, bagatul hainelor in sac, la mine totul a durat vreo 6 minute si jumatate.

Si a venit distractia. Inotul. Sar in bazin. Apa calda...23 de grade. Mmmm. Prima tura de bazin facuta ca la carte. Hai ca poti. Nu ai mai inotat de 3 ani dar nu are nimic. Ca in tinerete, 3 brate, respiratie, 3 brate, respiratie. De unde dracu'. M-au napadit gandurile ca termin si cred ca m-am hiperventilat si am si fortat primii 50 de metri. S-au dus 3 brate ale mele. Treci pe rezerva. Baga broasca ca nu e rusine. Si asa am tinut-o pana am terminat cele 10 lungimi de bazin. Broasca, craul, broasca, broasca, broasca, craul. Ochelarii de inot se abureau mereu asa ca am renuntat sa ii mai clatesc cu apa sa isi revina si aproape 450 de metri am inotat ca o cartita. Cand am iesit din bazin nu eram obosit si nici nu mai aveam lipsa de oxigen. Am inotat 500 de metri in aproximativ 14 minute si 30 secunde. M-a cronometrat Marius. Si el a participat la stafeta, proba alergare.

Bine, rau asta e. Dar trebuie sa trag serios pentru Ironman. In nici un caz nu pot sa inot aproape 4000 de metri. No way!!!

Timp total 1 ora si 42 de minute, si am mai si depasit pe cineva la final. Ca loc in clasament am fost pe 24 din 57 de baieti (la individual) si cu mandrie va spun ca nu am fost depasit de fete, cel putin la proba individuala. Bine ca si ele au fost doar cateva, cred ca 7 in total.

Una peste alta, a fost unul din cele mai frumoase concursuri la care am participat pana acum. Si suporterii au fost la inaltime. Mi-au facut poze, m-au aplaudat, m-au incurajat cand eram in bazin, desi eu nu ii auzeam si nici nu ii vedeam.  
 















Organizarea a fost impecabila din punctul meu de vedere. Cei de la Smartathletic si-au facut treaba bine si au facut tot posibilul ca noi, concurentii sa ne simtim bine si sa avem o experienta frumoasa.
Acum urmeaza Parisul si apoi cel mai probabil o stafeta la Cluj cu Marius, sora mea si Dan.

Dar mai e pana atunci.

Si saptamana urmatoare este iar o saptamana grea dar acum mai am in palmares un concurs nou.

E primavaraaaa!